Si a mai trecut o zi...

...si spre fericirea mea e ultima in care trebuie sa te astept...Mai sunt doar cateva ore si vei aparea. Stii ca esti pentru mine acea prima raza de soare care strapunge bezna noptii? Te astept precum solul insetat primele picaturi de ploaie...
    Astept sa vii, sa iti pot spue cat de mult am suferit in aceste zile cat nu ai fost langa mine. Sa-ti spun cat de tare mi se rupea sufletul cand a trebuit sa fiu cruda cu acele suflete care au avut o zi mai proasta si apoi cum am plans intr-un colt, sa nu ma vada nimeni ca si eu sufar din cauza cruzimii mele care uneori sunt obligata sa o port ca pe o masca de carnaval.
    Sa-ti spun cum am descoperit ca sunt si eu un om si pot suferi cot la cot cu sufletelele acelora pe care trebuie sa ii slefuiesc, asemenea diamantelor necioplite.
    Sa-ti spun cum a trebuit sa pedepsesc pe cea care a vrut sa atinga miseleste perfectiunea.
    Sa-ti spun ca fiecare zi aduce noi aventuri, suferinte, placeri, surprize placute sau neplacute, dar fara tine seara se lasa usor, dar noaptea trece greu si ma chinuie. Ma chinuie pentru ca e neplacut sa dorm singura si suferinta solitudinii e coplesitoare.
    Astept acel gol in stomac care apare cand aud cheia ta invartindu-se in usa si pasii tai hotarati apasand scarile.
    Astept aroma cafelei de dimineata si zgomotul ei care ma trezeste la o noua zi, dar de data asta o zi petrecuta in compania ta...
    Astept sa te uiti la mine in felul in care imi sugerezi ca e vremea sa ne jucam ca doi copii care nu au nevoie de jucarii pentru a se simti minunat impreuna.
   Sa mergem impreuna la cumparaturi si mai apoi sa ne plangem ca nu ne ajung banii, dar totusi sa luam ciocolata care ne va purta pe meleagurile dulci ale gustului.
   Sa luam masa impreuna dupa ce te pui sa gatesti pentru a-mi face mie o placere.
   Sa stam la povesti langa o tigara si o cana de cafea cu mult lapte si zahar, amintindu-ne de vremea cand inca eram copii in viata comuna...
    Urasc momentele cand trebuie sa pleci, dar le iubesc in acelasi timp deoarece stiu ca apoi te intorci si imi inseninezi viata. Asa se intampla mereu, iar aceasta este o rutina placuta.
    Nu ne mai desparte mult, asa ca te astept...

...

Vremea e trista...ca si eu de altfel...

Sa dam pagina...

Hmmm, aproape 3 luni de la ultima postare :)). Well, intr-adevar am fost busy.

16 august - pornim spre o noua viata
17 august - am primit cheile de la noua apartament :D
17 - 28 august - renovari, zugraveli, culori, stelute, mobila = apartamentul e aproape gata :D
29 august - prima noapte petrecuta in noua locuinta
30 august - deschiderea festiva a noului an de invatamant
1 septembrie - prima zi de scoala, primele ore predate aici
28 octombrie - 7 noiembrie prima vacanta meritata :D
8 noiembrie - prima zi de scoala dupa vacanta...

Well, ca sa inteleaga everybody: din august m-am mutat in Ungaria pentru ca am primit aici post de profesoara + apartament cu 2 camere. La ei asa se face. Guvernului maghiar chiar ii pasa de profesori.
Deci, daca pana acum cei din Romania ma faceau unguroaica sau bozgoroaica, acum pot sa ma pupe undeva pentru ca la ce fel de loc de munca, salar si locuinta am aici ei nici macar nu o sa viseze vreodata.
Si iaca asa unguroaica de mine se afirma si pe alte meleaguri...munca imi este resplatita cu varf si indesat si sincer ma bucur nespus ca nu am predat decat un an in Romania.

Oraselul e foarte linistit, biciclistii fac regulile de circulatie. Apropos, mi-am cumparat bicicleta :D. Scoala e la o distanta de 4 minute de casa. La ora 1 toate magazinele sunt inchise pentru pauza de masa, ceea ce e interesant pentru mine.

Diseara revin cu alte detalii si un nou blog pentru elevi...

xoxo

Enough!!!

Au trecut două luni de la ultima mea postare. Era acea perioada în care îl aşteptam acasă...Nu ştiam când vine...doar vag...eram distrusă.
După ce scrisesem acel post, primesc un telefon: "Dragoste, sunt pe drum!" De atunci nu am mai fost în stare să scriu. Venise acasă mai repede cu vreo săptămână. Era din nou în braţele mele şi nu mai puteam să îi dau drumul. De aia nici nu am scris :))

Dar să trecem la lucruri serioase... În aste două luni, viaţa ni s-a dat peste cap într-un mod pozitiv.

Nu o sa dau detalii acuma, doar dupa ce ma mut în noua locuinţă, cu fostul prieten/actual logodnic/viitor soţ şi după ce predau primele cursuri...

Vă pup

Vis

Dragostea mea,

De vreo 2 saptamani am acelasi vis care se repeta la nesfarsit: ai ajuns acasa si totul e perfect. facem dragoste ca nebunii, iesim la plimbari lungi, ne vedem cu prieteni pe care nu i-ai intalnit de mult, mergem acasa si facem dragoste din nou, apoi adormim incolaciti.Totul e perfect...pana in momentul in care ma trezesc si incerc sa te ating. Dar nu esti in pat. Prima impresie e mereu ca te-ai trezit inaintea mea. Sar din pat, dar nu esti nici in camera, nici nu esti la dus si nici jos la alimentara sa iei cafea sau la plimbare cu Lara. Atunci intru in panica si realizez ca inca mai sunt cateva zile pana la venirea ta cu adevarat...
Ma prabusesc inapoi in pat si ma rog sa treaca timpul cat mai repede.
Stii, acum citesc cartea aia ce am primit-o cadou de la tine. Imi aminteste de noptile cand stateam amandoi in pat, linistiti, fiecare cu cartea lui si ne opream din citit doar sa ne mai dam cate un pupic. Am fluturi in stomac de fiecare data cand imi aduc aminte ce gust au saruturile tale. Ma trec fiorii cand ma gandesc cum ma atingeai sau mangaiai... Inca putin si toate astea vor fi din nou.
Noaptea asta a fost insa diferita de celelalte. Am visat ca ai ajuns acasa, insa nu ai fost tu cel asteptat. Erai pasiv si indiferent. Ne certam din orice fleac si eram pe punctul de a ne desparti. Atunci m-am trezit. A fost o usurare sa te gasesc langa mine in pat. Te-am trezit si ti-am povestit repede ce am visat. Dar ai fost la fel de rece ca in vis...M-am speriat. Te-ai ridicat in capul oaselor si mi-ai zis ca nu poti continua asa. Vrei altceva...Nici nu stiu cand am inceput sa ne certam...Ai vrut sa pleci, dar din fericire te-a oprit zgomotul telefonului meu. Ai ramas sa asculti cine ma suna.
" Buna dimineata, dragostea mea!" Erai chiar tu. Si inca intre vis si realitate, tu, cel care te pregateai sa pleci, te-ai evaporat si am ramas cu realitatea. Chiar tu erai la telefon. Nu erai langa mine in pat, dar te simteam langa mine vorbind la telefon.
De data asta chiar m-am trezit din cosmar... Nu ti-am mai povestit ce cosmar am avut pentru ca mi-au dat lacrimile cand ti-am auzit vocea.
"Te iubesc"-ul tau ma tine in viata...Am recitit dedicatia de pe carte: "Pentru cea mai importanta femeie din viata mea, sa ramanem mereu impreuna..."
Hai acasa, dragoste. M-am saturat doar sa te visez. Vreau ca visele mele sa fie din nou reale. Sa te am in carne si oase langa mine... Te iubesc cum numai eu stiu...
Grabeste-te. AMR foarte putin, doar cateva zile, dar care trec precum anii...
Mi-e dor de tine, soare...
Te sarut cu dor, in asteptarea clipelor fierbinti,
Mereu a ta,
D.