luni, 9 februarie 2009

Meseria de dascal

Azi a inceput scoala, adica al doilea semestru. Deja am inceput sa numar saptamanile pana la vacanta de Pasti. Mai sunt exact 10 saptamani...si eu am planuri mari pentru acest semestru.
Toata lumea stie ca ne e usor sa fii dascal, si cam toti stiu ca cei care vor sa fie dascali trebuie sa aiba tact pedagogic sau chemarea de a fi dascal. Altfel nu au ce cauta in invatamant, iar salariul nu este un motiv foarte bun pentru care sa te angajezi ca si profesor.
In fiecare zi privesc pe peretele cancelariei unde e postat JURAMANTUL DASCALULUI de R. Dotrens, care zice asa:

"Imi voi executa misiunea cu constiinta si demnitate. Voi vedea in elevii mei, nu atat scolari, cat copii si sunt raspunzator de destinul lor. Voi mentine onoarea profesiei didactice. Promit in mod solemn, liber, pe onoare."


Mda, sunt curioasa cati dascali se tin de acest juramant :)) In fine, nu de asta vroiam sa vorbesc, ci de ceea ce mi s-a intamplat azi.
Ca o profesoara constiincioasa, dupa ce ne-am vorbit la inceputul orei despre cum si-a petrecut fiecare vacanta, am hotarat impreuna cu elevii sa si invatam ceva. Mi-au cerut sa le zic lucruri noi. Si am inceput. Constiincios, am facut impreuna lectia care mi-o cerea Programa scolara, aka Biblia pedagogului, si dupa ce fain - frumos umplusem aproape 3 table cu elemente noi si interesante, zic eu, se trezeste o eleva sa ma intrebe:
- Doamna, India este tara?
...Fac ochii mari ca de vitel, stiind ca eu nu predau geografie! Si o intreb mirata:
- Sper ca voi trei nu jucati Tari, orase?
Si ca sa vezi...incep sa imi zambeasca tamp si apoi dau intr-un ras isteric...
:| Cred ca facusem tensiune. Am inceput sa le tin morala, ele fiind fetele mele din trupa de dans de care ma ocup. Stiu ca sunt mai apropiata de ele, deoarece avem de obicei repetii si petrec mai mult timp cu ele, decat cu restul elevilor, dar totusi. Fratilor, lor le dai un deget si ele iti halesc toata mana.
M-am crizat. Eu imi dau duhul sa le predau, ele se joaca. Inteleg ca nu poti capta atenti tuturor elevilor dintr-o clasa, inteleg ca sunt copii si sunt obositi dupa cateva ore, dar daca tot nu esti atent la ora, atunci macar taca-ti gura si fa-te neobservat. Neobservat oricum nu ramai, pentru ca de la catedra se vede altfel, dar daca esti tont si taci, atunci profu poate inchide ochii si tu iti vezi mai departe de treaba. Dar nu urla in gura mare.
Si dupa vreo 5 minute de morala stiti care fu raspunsul lor?
" Deci, pana la urma India e tara, nu?"
Poftim, mai preda tu la clasa a 6-a, incearca sa iti tii ora, intelege-i ca sunt copii, nu te criza, pastreaza-ti calmul, nu-l jigni ca e doar un copil, de palme sa nici nu pomenim, numai in caz ca vrei sa fii dat afara din invatamant, gandeste-te si reaminteste-ti ca si tu ai fost o data ca ei, ia aer adanc in piept, numara in gand pana la 5 sau 10, inghite in sec, continua-ti ora daca mai ai timp sau daca mai ai cu cine si incearca sa uiti ce s-a intamplat. Fii mereu draguta, ca se vor gasi cei care sa te calce in picioare.
Si asta e doar o intamplare pe ziua de azi. Restu mai tarziu, ca iar m-am crizat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...