Testu' lu' Chirila

Testu' lu' Chirila
Partea 1

De cand ma stiu, visez sa fiu implinita. Adica visez sa imi intemeiez o familie, sa am o cariera si se le pot impleti pe ambele astfel incat sa nu existe discrepante. Vreau sa fiu o sotie si o mama de succes. Cu ajutorul carierei sa imi pot intretine familia si cu ajutorul familiei sa imi pot intretine cariera.
Privind inapoi in copilarie, pot spune sincer ca nu mi-a lipsit nimic. Din contra, am primit atat de multa dragoste si ingrijire incat am putut deveni persoana care sunt acuma.

Cea mai mare greseala din perioada adolescentei a fost ca m-am multumit cu prea putin si nu aveam standarde de viata mai inalte, iar asta datorita faptului ca am vrut sa par matura si ma comportam ca o rebela. O consider cea mai mare greseala, deoarece a trebuit sa sufar foarte mult ca sa ajung aici, unde as fi putut ajunge poate chiar si fara suferinta.

Ma linisteste siguranta pe care o simt cand dorm ghemuita la pieptul lui, linistea din micul orasel in care locuiesc ai mei, muzica clasica din surdina cand citesc o carte buna, faptul ca mai am un pachet plin de tigari in geanta cand arunc pachetul gol. Ma simt linistita cand sunt cu fetele mele dragi la cafea si purtam discutii care ar putea muta munti, ar schimba lumea si ar face-o incredibila.
Ma nelinisteste traficul si poluarea din orasul meu, timpul prea scurt in care imi pot scrie licenta si lungile saptamani in care trebuie sa il astept sa vina in sfarsit acasa.

Mi-i frica de singuratate...Nu vreau sa ajung o persoana nedorita, solitara, nevrotica.

Mi-i frica de respingere. Nu suport gandul ca m-ar putea parasi, ca nu m-ar mai iubi, ca si-ar gasi refugiul in bratele alteia.

Simt ca ii pot face pe cei din jurul meu fericiti prin simplul mod ca suntem prieteni, ii respect, ii iubesc, si ca in orice relatie, ma implic trup si suflet, dand tot ce am mai bun in mine. I-am facut fericiti pe cei din jurul meu prin lucruri marunte: o imbratisare, un sarut, o atingere, o floare, o carte, un pix, un mesaj, un mail, o jucarie.

Eu sunt fericita zilnic deoarece incerc sa ma bucur de tot ce exista. Sunt fericita pentru ca am niste prietene pe care multi si le-ar dori sa le aibe. Sunt fericita ca imi pot bea cafeaua cu ele si nu trebuie sa o beau singura. Sunt fericita deoarece stiu ca ele sunt tot timpul alaturi de mine. Sunt fericita ca mi-am terminat lucrarea de psihopedagogie, sunt fericita ca am luat azi examenul, sunt fericita ca am posibilitatea sa ii aud vocea iubitului meu chiar daca e foarte departe. Ador sa spun cand sunt fericita. Niciodata nu am ezitat sa o spun, si nu voi ezita nici de acum incolo. O pot spune razand sau plangand. Efectul va ramane la fel...Sunt fericita si azi!

In viata, cel mai mult ma raneste minciuna, indiferenta, ca lumea nu e fair - play si te calca in picioare fara cea mai mica jena. Ma doare cand sunt corecta cu unii, iar ei ma iau drept fraiera. Ma doare cand impartasesc un secret cuiva si a doua zi toata lumea il stie. Ma simt ranita cand imi daruiesc sufletul, iar persoana respectiva mi-l calca in picioare si il foloseste drept pres. Ma doare cand acele persoane pe care le-am ascultat o data imi intorc spatele cand as avea nevoie si eu sa fiu ascultata...

*UPDATE: din cauza inertiei, am uitat sa mentionez lucrurile care ma fac cu adevarat fericita sau de care ma bucur in fiecare zi. Le veti gasi scrise colorat.